POLITOLÓG, politologi, s. m. Specialist în politologie. – Din fr. politologue.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLITOLÓG ~gi m. Specialist în politologie. /<fr. politologue
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLITOLÓG s.m. Specialist în politologie. [< fr. politologue].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLITOLÓG s. m. specialist în politologie. (< fr. politologue)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
politológ s. m., pl. politológi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
politológ s.m. Specialist în politologie ◊ „În diferite școli și colegii americane au fost organizate cursuri facultative conduse de renumiți profesori și politologi care pun accentul pe informarea corectă a tinerilor despre toate aspectele cursei înarmărilor nucleare.” R.l. 8 XI 82 p. 6. ◊ „Politologi, oameni de știință, în fond oameni profund preocupați de destinele omenirii, caută să sensibilizeze, astfel, în cunoștință de cauză, opinia publică.” R.l. 7 XII 83 p. 6; v. și 13 VII 82 p. 6, Luc. 10 VII 82 p. 8, Contr. 8 III 91 f.p. (din fr. politologue, it. politologo; DPN 1971; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink