2 definiții pentru politioară
Explicative DEX
politioară sf [At: SĂULESCU, HR. I, 32/28 / P: ~ti-oa~ / Pl: ~re / E: politie + -ioară] (Înv) 1-2 (Șhp) Așezare (mică). 3 Cetățuie. 4 Orășel. 5 Țărișoară. 6 Stătuleț.
Arhaisme și regionalisme
politioară, politioare, s.f. (înv.) așezare mică omenească; cetate mică; oraș mic; țară mică; stat mic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: politioară
politioară substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||