POLINOMIÁL, -Ă, polinomiali, -e, adj. (Mat.) De polinom, ca un polinom. [Pr.: -mi-al] – Din engl. polynomial.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

POLINOMIÁL, -Ă adj. cu caracter de polinom. (< engl. polynomial)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

polinomiál adj. m. (sil. -mi-al), pl. polinomiáli; f. sg. polinomiálă, pl. polinomiále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink