POLICHÉT, polichete, s. n. (La pl.) Clasă de viermi inelați caracterizați prin parapode bine dezvoltate, prevăzute cu un număr mare de pori, și care se târăsc pe fundul apelor marine sau se afundă în mâl și nisip; (și la sg.) vierme inelat care face parte din această clasă. [Var.: polichétă s. f.] – Din lat. polychaeta, fr. polychètes.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POLICHÉT ~e n. 1) la pl. Clasă de viermi marini, având parapode bine dezvoltate, înzestrate cu mai mulți peri. 2) Vierme din această clasă. /<lat. polychaeta, fr. polychetes
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

polichét s.m., pl. polichéți / s.n., pl. polichéte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POLICHÉTE s.n.pl. Clasă de anelide marine, prevăzute cu un mare număr de perișori chitinoși; (la sg.) vierme din această clasă. [Sg. polichet. / < fr. polychètes, cf. gr. polys – numeros, khaite – păr].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

POLICHÉTE s.n. pl. / POLICHÉȚI s.m. pl. clasă de anelide: viermii marini, prevăzuți cu un mare număr de perișori chitinoși. (< fr. polychètes)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink