POLICÁNDRU, policandre, s. n. Candelabru cu mai multe brațe. – Din ngr. polikándelon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POLICÁNDRU ~e n. Suport frumos ornamentat cu mai multe brațe pentru lumânări sau becuri electrice, care se atârnă de tavan; lustră; candelabru. /<ngr. polikándelon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POLICÁNDRU s. v. candelabru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

policándru (policándre), s. n. – Candelabru. Mgr. πολυϰάνδηλον (Murnu 46), cf. candelă, rus. panikandilo.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

policándru s. n., art. policándrul; pl. policándre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

policándru, policandre și policandruri s. n. Suport pentru lumânări sau becuri electrice din bronz sau cristal, cu 12, 24 sau mai multe brațe, atârnat de plafon în biserici sau edificii civile; candelabru. Luminile aprinse ale candelabrului simbolizează stelele de pe bolta cerească, precum și virtuțile creștinești. [Var.: policánd, policándel s. n.] – Din gr. polikandilon.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink