opțiuni
  • info
2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

POLICALIFICAT, -Ă, policalificați, -te, adj. Calificat în mai multe specialități. – V. policalifica.

POLICALIFICAT, -Ă, policalificați, -te, adj. Calificat în mai multe specialități. – V. policalifica.

policalificat, ~ă a [At: RL 1973, nr. 8858 / Pl: ~ați, ~e / E: poli-2 + calificat] 1-2 Care (are sau) cere o pregătire profesională multilaterală. 3 Care este calificat în mai multe domenii de specialitate.

policalificat, -ă adj. Calificat în mai multe activități ◊ „Muncitori policalificați pentru întreținerea locuințelor.” I.B. 3 XI 71 p. 1. ◊ „Vom organiza un număr de 10 echipaje de control cu personal policalificat.” R.l. 2 V 74 p. 3 (din poli- + calificat)

POLICALIFICA, policalific, vb. I. Refl. A se califica în mai multe specialități. – Poli- + califica.

POLICALIFICA, policalific, vb. I. Refl. A se califica în mai multe specialități. – Poli- + califica.

policalifica vit [At: DEX-S / Pzi: policalific / E: poli-2 + califica] 1-2 A (se) califica în mai multe specialități.

POLICALIFICA vb. refl., tr. a (se) califica în mai multe specialități. (< poli- + califica)

A SE POLICALIFICA mă policalific intranz. A se califica în mai multe specialități. /poli- + a se califica

Ortografice DOOM

policalifica vb., ind. prez. 1 sg. policalific, 3 sg. și. pl. policalifică

Intrare: policalificat
policalificat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • policalificat
  • policalificatul
  • policalificatu‑
  • policalificată
  • policalificata
plural
  • policalificați
  • policalificații
  • policalificate
  • policalificatele
genitiv-dativ singular
  • policalificat
  • policalificatului
  • policalificate
  • policalificatei
plural
  • policalificați
  • policalificaților
  • policalificate
  • policalificatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: policalifica
verb (V14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • policalifica
  • policalificare
  • policalificat
  • policalificatu‑
  • policalificând
  • policalificându‑
 singular plural
  • policalifică
  • policalificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • policalific
 (să)
  • policalific
  • policalificam
  • policalificai
  • policalificasem
a II-a (tu)
  • policalifici
 (să)
  • policalifici
  • policalificai
  • policalificași
  • policalificaseși
a III-a (el, ea)
  • policalifică
 (să)
  • policalifice
  • policalifica
  • policalifică
  • policalificase
plural I (noi)
  • policalificăm
 (să)
  • policalificăm
  • policalificam
  • policalificarăm
  • policalificaserăm
  • policalificasem
a II-a (voi)
  • policalificați
 (să)
  • policalificați
  • policalificați
  • policalificarăți
  • policalificaserăți
  • policalificaseți
a III-a (ei, ele)
  • policalifică
 (să)
  • policalifice
  • policalificau
  • policalificară
  • policalificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

policalificat, policalificatăadjectiv

  • 1. Calificat în mai multe specialități. DEX '09 DEX '98 DCR2
    • format_quote Muncitori policalificați pentru întreținerea locuințelor. I.B. 3 XI 71 p. 1. DCR2
    • format_quote Vom organiza un număr de 10 echipaje de control cu personal policalificat. R.l. 2 V 74 p. 3. DCR2
etimologie:
  • vezi policalifica DEX '98 DEX '09

policalifica, policalificverb

  • 1. A se califica în mai multe specialități. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
  • Poli- + califica DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.