2 definiții pentru poiecioară
Explicative DEX
poiecioară sf [At: CHEST. II, 429/371 / P: po-ie~ / Pl: ~re / E: poiată + -ioară] 1-20 (Reg; șhp) Poiată (1-10) (mică) Si: (reg) poiețea (1-20), poiețică (1-20).
Arhaisme și regionalisme
poiecioară, poiecioare, s.f. (reg.) grajd de vite mic; adăpost mic pentru pentru oi, capre și alte animale mici; cocină mică de porci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: poiecioară
poiecioară substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||