podlaș sn [At: BUGNARIU, M. 264/208 / V: (reg) patlaj, poclaj, poclaș / Pl: ~uri / E: mg padlás] 1 (Trs) Pod¹ (2) la tinda caselor țărănești sau la șură. 2 (Trs; Buc) Construcție rudimentară de desupra vetrei țărănești, prin, care se adună și se evacuează fumul și scânteile Si: (reg) babura, capră, fumar, ursoaie. 3 (Reg; îf patlaj) Suport de lemn pe care se clădește o stivă de lemne pentru a o feri de umezeală. 4 (Mar; îf poclaj) Podină (7). 5 (Mol; Buc; îf patlaj) Construcție din lemne așezate transversal pe căile de acces forestiere pentru a ușura transportul cu tracțiune animală a buștenilor la vale. 6 (Reg; îf poclaș) Masă¹ pe care se ține cașul la stână. 7 (Reg; îaf) Vreasc.

patlaj sn vz podlaș

poclaj sn vz podlaș

poclaș sn vz podlaș

podlaș, podlașuri, s.n. (reg.) 1. pod la tinda caselor țărănești sau la șură. 2. construcție rudimentară de deasupra vetrei țărănești pentru evacuarea fumului și scânteilor; fumar, ursoaie, babură, capră. 3. (în forma „potlaj”) suport de lemn pe care se clădește o stivă de lemne, pentru a o feri de umezeală. 4. (în forma „poclaj”) partea de jos a stogului de fân; podină. 5. (în forma „potlaj”) construcție din lemne așezate transversal pe căile de acces forestiere. 6. (în forma „poclaș”) masă pe care se ține cașul la stână. 7. (în forma „poclaș”) vreasc, gătej.

podláș, s.n. (reg.) Podea, podină de lemn pe care se așază fânul în oboroc. – Din magh. padlás „podul casei” (MDA).

podlaș, s.n. – (reg.) Podea, podină de lemn pe care se așază fânul în oboroc (Grai. rom., 2000; Apșa de Jos). – Din magh. padlás „podul casei” (MDA).