8 definiții pentru podeață, podete, podeț   declinări

podéte, podéți, s.m. (reg.) scobar (pește de râu).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PODEÁȚĂ, podețe, s. f. (Rar) Platformă, estradă, podium. – Pod + suf. -eață.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PODÉȚ, podețe, s. n. Diminutiv al lui pod (I 1); poduleț, podișcă (1), poduț2, podiș (2), podișor, podurel. ♦ Scândură, pod mic, rudimentar, așezat peste șanțul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podișcă (1). – Pod + suf. -eț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PODÉȚ s. podișcă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PODÉȚ s. v. pod, scobar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

podeáță, podéțe, s.f. (reg.) 1. parte a podului casei aflată pe capetele ieșite în afară ale grinzilor; polată. 2. scenă, estradă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

podeáță s. f., g.-d. art. podéței; pl. podéțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

podéț s. n., pl. podéțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink