9 definiții pentru pocneală
Explicative DEX
POCNEALĂ, pocneli, s. f. Faptul de a pocni; p. ext. pocnet. [Pl. și: pocnele] – Pocni + suf. -eală.
POCNEALĂ, pocneli, s. f. Faptul de a pocni; p. ext. pocnet. [Pl. și: pocnele] – Pocni + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pocneală1 sf [At: NEGRUZZI, S. I, 191 / V: (reg) ~căn~ / Pl: ~eli, ~ele / E: pocni + -eală] 1 (Pop) Pocnire (1). 2-4 (Pex) Pocnet2 (1-3). 5 (Buc) Piatră mai mare așezată pe prichiciul varniței săpate într-un mal și formând bolta sau legătura acesteia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pocneală2 sf [At: DLR / Pl: ~eli / E: nct] Guler al cămășii femeiești, împodobit cu motive naționale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POCNEALĂ, pocneli, s. f. Pocnet, pocnitură; plesnet, plesnitură. (Atestat în forma de pl. pocnele) S-ar lăsa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnelele biciușcei postilionuui... nu l-ar turbura. NEGRUZZI, S. I 191. – Pl. și: (învechit) pocnele.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pocăneală sf vz pocneală1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
pocneală s. f., g.-d. art. pocnelii; pl. pocneli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pocneală s. f., g.-d. art. pocnelii; pl. pocneli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pocneală s. f., g.-d. art. pocnelii, pl. pocneli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
pocneală, pocneli, s.f. (reg.) gulerul cămășii femeiești, împodobit cu motive naționale.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pocneală, pocnelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a pocni. DEX '09 DEX '98
- 1.1. Plesnet, plesnitură, pocnet, pocnitură. DEX '09 DLRLCsinonime: plesnet plesnitură pocnet pocnitură
- S-ar lăsa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnelele biciușcei postilionuui... nu l-ar turbura. NEGRUZZI, S. I 191. DLRLC
-
-
etimologie:
- Pocni + -eală. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.