PLUGĂRÉSC, -EÁSCĂ, plugărești, adj. Privitor la plugar sau la plugărie; de plugar sau de plugărie; specific plugarului. – Plugar + suf. -esc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUGĂRÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru plugari; de plugar. /plug + suf. ~esc
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUGĂRÉSC adj. v. agrar, agricol.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plugărésc adj. m., f. plugăreáscă; pl. m. și f. plugăréști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUGĂRÍ, plugăresc, vb. IV. Intranz. A munci pământul în calitate de plugar (1); a lucra pământul cu plugul (1). – Din plugar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A PLUGĂRÍ ~ésc intranz. 1) A practica ocupația de plugar; a fi plugar. 2) rar A umbla cu plugușorul în ajunul Anului Nou. /Din plugar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUGĂRÍ vb. (reg.) a păuri, a plugui. (~ de-o viață.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plugărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plugărésc, imperf. 3 sg. plugăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. plugăreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink