PLUȘÁRE, plușări, s. f. Operație finală prin care se obține un luciu mătăsos pe fața pieilor de mănuși și de haine prin frecarea lor cu un pluș aplicat pe un tambur rotativ. – V. plușa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUȘÁRE s.f. Frecare a pieilor cu un pluș pentru a se obține un luciu. [< plușa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUȘÁRE s. f. frecare a pieilor cu un pluș pentru a se obține un luciu mătăsos. (< plușa)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plușáre s. f., g.-d. art. plușării; pl. plușări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUȘÁ, plușez, vb. I. Tranz. A executa operația de plușare. – Din pluș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PLUȘÁ ~éz tranz. (piei pentru mănuși și pentru haine) A freca cu pluș în vederea prelucrării finale. /Din pluș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLUȘÁ vb. tr. a executa operația de plușare. (< pluș)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plușá vb., ind. prez. 1 sg. plușéz, 3 sg. și pl. plușeáză, 1 pl. plușăm; ger. plușând
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink