15 definiții pentru plomba, plombă   conjugări / declinări

PLOMBÁ, plombez, vb. I. Tranz. 1. A trata și a astupa o carie dentară cu o plombă, a pune o plombă. 2. A construi un imobil între două clădiri între care urmează să se încadreze. 3. A astupa gropile dintr-o îmbrăcăminte rutieră cu agregate minerale, legate de obicei cu un liant bituminos. – Din fr. plomber.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PLOMBÁ ~éz tranz. 1) (dinți) A prevedea cu o plombă. 2) (suprafețe rutiere) A acoperi cu un material special, astupând adânciturile. /<fr. plomber
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLOMBÁ vb. I. tr. 1. A trata și a astupa cu o plombă un dinte sau o măsea cariată. 2. A construi un imobil între alte două construcții în care urmează să se încadreze. 3. A astupa gropile dintr-o îmbrăcăminte rutieră. [< fr. plomber].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLOMBÁ vb. tr. 1. a umple cu un material oarecare o cavitate patologică. 2. a construi un imobil între alte două construcții. 3. a astupa gropile dintr-o îmbrăcăminte rutieră. (< fr. plomber)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plombá vb., ind. prez. 1 sg. plombéz, 3 sg. și pl. plombeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÓMBĂ, plombe, s. f. 1. Lucrare executată de dentist pentru a astupa o carie dentară; (concr.) material special alcătuit din amalgam, porțelan etc., folosit pentru această lucrare. 2. Imobil construit în golul dintre alte două clădiri. – Din germ. Plombe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÓMBĂ ~e f. 1) Lucrare executată de dentist pentru a astupa găurile din dinții cariați. 2) Material folosit pentru această lucrare. /<germ. Plombe
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÓMBĂ s.f. 1. Lucrare executată de un dentist pentru a astupa o carie dentară; amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte sau într-o măsea cariată. 2. Construcție inserată într-un grup de alte clădiri (asemănătoare) de care este lipită și încadrată. [< germ. Plombe, cf. fr. plombage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÓMBĂ s. f. 1. lucrare de astupat o carie dentară. ◊ amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte, într-o măsea cariată. 2. construcție care completează spațiul gol dintre alte două construcții. 3. umplere a unei gropi din asfalt. (< germ. Plombe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plómbă s. f., g.-d. art. plómbei; pl. plómbe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

plómbă s.f., adj. (arh., constr.) ♦ 1. (și în sint. construcții-plombă, bloc-plombă) – Imobil construit în spațiul viran dintre alte două imobile ◊ „Sistematizarea trebuie să-și propună într-un asemenea caz construcții-plombă, redistribuirea unor spații.” Sc. 15 I 67 p. 2. ◊ „De foarte mult interes s-a bucurat proiectul Consiliului popular al Capitalei legat de crearea unor «plombe». R.l. 19 XI 75 p. 9; v. și Sc. 17 IV 80 p. 2. ♦ 2. Umplere a unei gropi din asfalt ◊ „Administrația străzilor i-a solicitat primarului H. să prelungească până la sfârșitul lunii iunie termenul de plombare a gropilor din carosabilul bucureștean. Inițial edilii au întocmit un program de reparații (plombe) până la 30 aprilie 1996, urmând ca după această dată toate forțele disponibile să fie îndreptate spre turnarea covoarelor asfaltice.” R.l. 4 V 96 p. 7 (formal din germ. Plombe; DN – alt sens, DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a-i cădea plombele expr. a fi surprins / uluit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a pune (cuiva) o plombă expr. (intl.) a trage (în cineva) cu o armă de foc.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a scoate (cuiva) plombele expr. a lovi (pe cineva) peste gură.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

plombă, plombe s. f. (pub.) reparație a gropilor apărute în asfaltul șoselelor.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink