2 definiții pentru plinitor
Explicative DEX
plinitor, ~oare smf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 385 / Pl: ~i, ~oare / E: plini + -tor] (Înv) 1 Persoană care îndeplinește ceva. 2 Persoană care duce ceva la bun sfârșit.
Arhaisme și regionalisme
plinitor, plinitoare, s.m. și f. (înv.) persoana care îndeplinește ceva, care duce ceva la bun sfârșit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: plinitor
plinitor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)