PLIC, plicuri, s. n. Obiect confecționat dintr-o hârtie împăturită în chip special și lipită pe trei părți, pentru a închide o scrisoare, un act etc. (în vederea expedierii lor); obiectul împreună cu scrisoarea, actul etc. pe care le conține. – Din ngr. plíkos, it. plico.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLIC ~uri n. Pachet de hârtie de formă, mai ales, dreptunghiulară pentru expedierea scrisorilor. /<ngr. plíkos, it. plico
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLIC s. (înv.) copertă. (A pus scrisoarea în ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plic (plícuri), s. n. – Obiect de hîrtie în care se închide o scrisoare. – Mr. plic. It. plico „plic”, prin ngr. πλίϰος (Cihac, II, 688; Gáldi 230). – Der. plicui, vb. (înv., a închide un plic).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

plic s. n., pl. plícuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

plic, plicuri s. n. 1. mită. 2. bani oferiți în plic, în semn de recunoștință, de un pacient medicului său. 3. (deț.) pachet de țigări.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a da plicul expr. a mitui, a oferi cuiva o sumă de bani în semn de recunoștință sau ca recompensă pentru un serviciu.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink