PLEXIGLÁS s. n. Masă plastică transparentă incasabilă, din care se fac diferite obiecte rezistente la șocuri și la trepidații; sticlă organică, stiplex, polimetacrilat. [Acc. și: pléxiglas] – Din germ. Plexiglas, fr. plexiglas.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLÉXIGLAS n. Material plastic transparent, întrebuințat în calitate de sticlă de mare rezistență (la avioane, automobile, în medicină etc.); sticlă organică. /<germ. Plexiglas, fr. plexiglas
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLEXIGLÁS s.n. Material plastic, transparent și incasabil, folosit ca înlocuitor al sticlei. [< germ. Plexiglas, cf. fr. plexiglas].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLÉXIGLAS s. n. material plastic, transparent și incasabil, înlocuitor al sticlei; polimetacrilat, stiplex. (< germ. Plexiglas, fr. plexiglas)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLEXIGLÁS s. (CHIM.) stiplex, polimetacrilat de metil, sticlă organică.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pléxiglas s. n. (sil. -glas)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink