plecătúră, plecătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. îndoire, încovoiere, curbare. 2. înclinare spre ceva, atracție pentru ceva. 3. oaie care dă lapte; plecătoare, mânzare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink