PLEBÍCOL, -Ă adj., s.m. (Rar) (Cel) care flatează, măgulește mulțimea; demagog. [< lat. plebicola, fr. plébicole].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLEBÍCOL, -Ă adj., s. m. (cel) care flatează, măgulește mulțimea; demagog. (< fr. plébicole, lat. plebicola)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

plebícol adj. m., s. m., pl. plebícoli; f. sg. plebícolă, pl. plebícole
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink