O definiție pentru «plancui»   conjugări

plancuí, plancuiésc, vb. IV (reg.; despre despre bușteni, trunchiuri de copac) a da drumul pe plancă (pe jilip), a împinge pe plancă trunchiurile.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink