opțiuni
2 intrări
4 definiții

Explicative DEX

plătuire sf [At: I. APOLZAN, U. 14 / Pl: ~ri / E: plătui] (Trs) 1 Netezire cu rindeaua Si: plătuit (1). 2 Subțiere.

plătui vt [At: MÎNDRESCU, I. G. 72 / Pzi: ~esc / E: ger plätten] (Trs) 1 A netezi suprafața unor lemne sau a unor obiecte de lemn. 2 A subția suprafața unor lemne sau a unor obiecte de lemn.

Arhaisme și regionalisme

plătuire, plătuiri, s.f. (reg.) rindeluire, netezire; subțiere.

plătui, plătuiesc, vb. IV (reg.; despre suprafața obiectelor de lemn) a rindelui, a netezi; a subția.

Intrare: plătuire
plătuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plătuire
  • plătuirea
plural
  • plătuiri
  • plătuirile
genitiv-dativ singular
  • plătuiri
  • plătuirii
plural
  • plătuiri
  • plătuirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: plătui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plătui
  • plătuire
  • plătuit
  • plătuitu‑
  • plătuind
  • plătuindu‑
 singular plural
  • plătuiește
  • plătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • plătuiesc
 (să)
  • plătuiesc
  • plătuiam
  • plătuii
  • plătuisem
a II-a (tu)
  • plătuiești
 (să)
  • plătuiești
  • plătuiai
  • plătuiși
  • plătuiseși
a III-a (el, ea)
  • plătuiește
 (să)
  • plătuiască
  • plătuia
  • plătui
  • plătuise
plural I (noi)
  • plătuim
 (să)
  • plătuim
  • plătuiam
  • plătuirăm
  • plătuiserăm
  • plătuisem
a II-a (voi)
  • plătuiți
 (să)
  • plătuiți
  • plătuiați
  • plătuirăți
  • plătuiserăți
  • plătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • plătuiesc
 (să)
  • plătuiască
  • plătuiau
  • plătuiră
  • plătuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)