PLĂSEÁ, plăsele, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți de metal, de os, de lemn etc. care acoperă mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.; p. ext. mâner. 2. (Neobișnuit) Șild. [Var.: prăseá s. f.] – Plasă1 + suf. -ea.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLĂSEÁ ~éle f. Placă de metal, de os sau de lemn care acoperă mânerul unui cuțit (sau al unei unelte). /plasă + suf. ~ea
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PLĂSEÁ s. 1. mâner, (înv. și reg.) mănunchi, plasă. (~ de cuțit, de pumnal, de briceag.) 2. v. clește.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
plăseá s. f., pl. plăséle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink