PLĂCINTÁR, plăcintari, s. m. Persoană care face sau vinde plăcinte. – Plăcintă + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLĂCINTÁR ~i m. 1) Lucrător specializat în prepararea plăcintelor. 2) Vânzător de plăcinte. /plăcintă + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plăcintár s. m., pl. plăcintári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink