PIZMĂTÁREȚ, -Ă, pizmătareți, -e, adj. (Înv. și reg.) Pizmaș. – Pizmătar (înv. „pizmaș” < ngr.) + suf. -areț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIZMĂTÁREȚ adj. v. dușmănos, gelos, inamic, invidios, neprietenesc, neprietenos, ostil, pizmaș, pizmuitor, potrivnic, ranchiunos, vrăjmaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIZMĂTÁREȚ s., adj. v. adversar, dușman, inamic, potrivnic, vrăjmaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pizmătáreț/pizmătăréț adj. m., pl. pizmătáreți/pizmătăréți; f. sg. pizmătáreță/pizmătăreáță, pl. pizmătárețe/pizmătăréțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink