2 intrări
O definiție

Etimologice

PIZDI, pizdesc, vb. IV. Tranz. (Vulgar; în expr.) A o pizdi = a o sfecli, a o păți. (din pizdă + suf. -i)

Intrare: pizdire
pizdire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pizdire
  • pizdirea
plural
  • pizdiri
  • pizdirile
genitiv-dativ singular
  • pizdiri
  • pizdirii
plural
  • pizdiri
  • pizdirilor
vocativ singular
plural
Intrare: pizdi
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pizdi
  • pizdire
  • pizdit
  • pizditu‑
  • pizdind
  • pizdindu‑
singular plural
  • pizdește
  • pizdiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pizdesc
(să)
  • pizdesc
  • pizdeam
  • pizdii
  • pizdisem
a II-a (tu)
  • pizdești
(să)
  • pizdești
  • pizdeai
  • pizdiși
  • pizdiseși
a III-a (el, ea)
  • pizdește
(să)
  • pizdească
  • pizdea
  • pizdi
  • pizdise
plural I (noi)
  • pizdim
(să)
  • pizdim
  • pizdeam
  • pizdirăm
  • pizdiserăm
  • pizdisem
a II-a (voi)
  • pizdiți
(să)
  • pizdiți
  • pizdeați
  • pizdirăți
  • pizdiserăți
  • pizdiseți
a III-a (ei, ele)
  • pizdesc
(să)
  • pizdească
  • pizdeau
  • pizdi
  • pizdiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)