PÍVNIȚĂ, pivnițe, s. f. Încăpere sau grup de încăperi subterane, zidite de obicei dedesubtul unei clădiri și destinate păstrării unor materiale (lemne, cărbuni etc.) sau unor produse alimentare; beci. ◊ Expr. A ieși (sau a se auzi) ca din (sau dintr-o) pivniță = (despre voce) a ieși (sau a se auzi) de departe sau cu timbrul scăzut, profund, grav. A vorbi ca din pivniță = a vorbi cu timbrul scăzut, profund, grav. [Var.: (înv. și reg.) pímniță s. f.] – Din sl. pivĩnica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PÍVNIȚĂ ~e f. Construcție subterană (aparte sau la subsolul unei clădiri) în care se păstrează unele materiale sau produse alimentare; beci. [G.-D. pivniței] /<sl. pivinica
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PÍVNIȚĂ s. beci, (reg.) bașcă, (prin Mold.) hrubă, (Mold. și Bucov.) pohreb, (prin Mold.) zemnic, (înv., în Transilv., Ban. și prin Mold.) podrum. (Ține alimentele la ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pívniță (pívnițe), s. f. – 1. Subsol. – 2. Beci. – Var. Munt. pimniță. Sl. pivĭnica, din pivo „băutură” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 260; Conev 83), cf. sb., cr., slov., rus. pivnica, pol. pivnice, mag. pincze. – Der. pivnicer, s. m. (chelar); pivnicerit, s. n. (înv., impozit asupra vinurilor stocate în scopuri comerciale).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pívniță s. f., g.-d. art. pívniței; pl. pívnițe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink