PIUIÁLĂ, piuieli, s. f. (Rar) Piuitură (2). [Pr.: pi-u-ia-] – Piui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIUIÁLĂ s. v. piuit, piuitură, șuierat, șuierătură, țiuit, țiuitură, vâjâit, vâjâitură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

piuiálă s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piuiélii; pl. piuiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink