opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PISOI, pisoi, s. m. Pui de pisică, pisic; (în special) cotoi. – Pis + suf. -oi.

PISOI, pisoi, s. m. Pui de pisică, pisic; (în special) cotoi. – Pis + suf. -oi.

pisoi3 sn [At: PAMFILE, I. C. 195 / Pl: ~oaie / E: pisa + -oi] 1 (Reg) Pisălog (1). 2 (Reg) Bolovan care se pune pe vatră, sub lemnele care ard, pentru a le ține ridicate și a le face să ardă mai bine. 3 (Ban) Făină de porumb măcinată mare Si: păsat.

pisoi2 smi [At: CARAGIALE, M. 179 / E: piesă + -oi] (Reg) Monedă de argint de cinci lei Si: (arg) pisică2, pisicuță2.

pisoi1 smi [At: PANN, P. V. III, 54/8 / E: pis2 + -oi] 1 Mascul al pisicii1 Si: cotoi, motan, (pop) mâț, pisic (1), (reg) mâtârlan, mâtoc, mihoc1, pisoc1, pisoacă2. 2-3 (Prc) Pui (de sex masculin) al pisicii Si: (pop) pisic (2-3). 4 (Îs) ~ sălbatic Mascul al pisicii sălbatice.

PISOI 2, pisoi, s. m. Pui de pisică, (în special) cotoi (mic). Uitase să se șteargă la gură în grabă, și pe mustățile rare și zburlite, de pisoi, rămăsese o dungă de caimac. PETRESCU, Î. II 44. Fericit că el știe mai bine decît toți, și îndrăzneț ca un pisoi, el și începu să salte din treaptă-n treaptă. SLAVICI, N. I 315.

PISOI2, pisoaie, s. n. (Mold.) Pisălog (1). O piatră lungăreață, groasă și rotundă ca un pisoi. HOGAȘ, M. N. 66.

PISOI2, pisoi, s. m. Pui de pisică; (în special) cotoi. – Din pis[ică] + suf. -oi.

PISOI1, pisoaie, s. n. (Reg.) Pisălog1. – Din pisa + suf. -oi.

PISOI ~ m. 1) Pui (mai ales mascul) de pisică; pisic. 2) Mascul al pisicii; motan; cotoi; cotoșman. /pis + suf. ~oi

2) pisóĭ n. V. chisoĭ.

1) pisóĭ m., pl. tot așa. Pisic. Motan.

pisoiu m. 1. bărbățelul pisicii; 2. puiu de pisică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pisoi s. m., pl. pisoi, art. pisoii

pisoi s. m., pl. pisoi, art. pisoii

pisoi s. m., pl. pisoi, art. pisoii

pisoi

pisoiu, -oi.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PISOI s. v. pilug, pisălog.

PISOI s. v. motan.

PISOI s. (ZOOL.) cotoi, motan, (pop.) mîț, pisic, (reg.) cotoc, mihoc, mîrtan, mîtîrlan, mîțoc, motoc, pisoc, (Ban. și Transilv.) mîrtac, (prin Olt.) mîrtoc. (~ este masculul pisicii.)

pisoi s. v. PILUG. PISĂLOG.

Intrare: pisoi (obiect)
pisoi2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisoi
  • pisoiul
  • pisoiu‑
plural
  • pisoaie
  • pisoaiele
genitiv-dativ singular
  • pisoi
  • pisoiului
plural
  • pisoaie
  • pisoaielor
vocativ singular —
plural —
Intrare: pisoi (zool.)
pisoi1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisoi
  • pisoiul
  • pisoiu‑
plural
  • pisoi
  • pisoii
genitiv-dativ singular
  • pisoi
  • pisoiului
plural
  • pisoi
  • pisoilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pisoi, pisoaiesubstantiv neutru

etimologie:
  • pisa + sufix -oi. DLRM

pisoi, pisoisubstantiv masculin

  • 1. Pui de pisică; (în special) cotoi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cotoi cotoșman motan pisic diminutive: pisocel pisoiaș
    • format_quote Uitase să se șteargă la gură în grabă, și pe mustățile rare și zburlite, de pisoi, rămăsese o dungă de caimac. PETRESCU, Î. II 44. DLRLC
    • format_quote Fericit că el știe mai bine decît toți, și îndrăzneț ca un pisoi, el și începu să salte din treaptă-n treaptă. SLAVICI, N. I 315. DLRLC
etimologie:
  • Pis + sufix -oi. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic