PISÓI, pisoi, s. m. Pui de pisică, pisic; (în special) cotoi. – Pis + suf. -oi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PISÓI ~ m. 1) Pui (mai ales mascul) de pisică; pisic. 2) Mascul al pisicii; motan; cotoi; cotoșman. /pis + suf. ~oi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PISÓI2, pisoi, s. m. Pui de pisică; (în special) cotoi. – Din pis[ică] + suf. -oi.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PISÓI1, pisoaie, s. n. (Reg.) Pisălog1. – Din pisa + suf. -oi.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PISÓI s. v. motan.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PISÓI s. v. pilug, pisălog.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pisói s. m., pl. pisói, art. pisóii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chisóĭ n., pl. oaĭe, și chisagắŭ n., pl. ăĭe (d. chisez, mold. îld. pisez). Mold. Rar. Macahon, chilug de lemn. – Forma lit. pisoĭ nu se aude.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink