PISCOÁIE, piscoi, s. f. (Reg.) 1. Deschizătură prin care curge făina la moară; vrană. 2. Fluier (de soc sau de salcie). ♦ Piscoi (2). – Din pisc + suf. -oaie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PISCOÁIE s. (TEHN.) vrană, (reg.) guriță, pospai, ulucaș, (prin Transilv. și Ban.) scoreț. (Prin ~ curge făina măcinată, la moară.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

piscoáie (fluier pentru copii) s. f., art. piscoáia, g.-d. art. piscoáiei; pl. piscoáie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

piscoáie s. f. /piscói s. m. (tub sonor, oboi, vrană), pl. f. piscoáie/m. piscói
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PISCÓI, piscoaie, s. n. 1. Piscoaie (1). 2. Fluier care intră în compoziția diferitelor instrumente muzicale ca: orga, cimpoiul etc. – Din pisc + suf. -oi.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PISCÓI s. v. oboi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink