6 intrări

56 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PISAT1 s. n. Pisare. – V. pisa.

PISAT2, -Ă, pisați, -te, adj. 1. Mărunțit, zdrobit sau prefăcut în pulbere prin pisare. ◊ Expr. Cu oasele pisate = foarte obosit, mort de oboseală, extenuat. 2. Fig. (Fam.; despre oameni) Bătut tare, snopit în bătaie. – V. pisa.

PISAT2, -Ă, pisați, -te, adj. 1. Mărunțit, zdrobit sau prefăcut în pulbere prin pisare. ◊ Expr. Cu oasele pisate = foarte obosit, mort de oboseală, extenuat. 2. Fig. (Fam.; despre oameni) Bătut tare, snopit în bătaie. – V. pisa.

pisat3 a [At: ANON. CAR. / Pl: ~ați, ~e / E: pisa] 1 Sfărâmat în bucățele mărunte, în pulbere sau în pastă Si: fărâmițat, mărunțit, strivit, zdrobit, (reg) pisăzat, (fam) pisăgit (1). 2 (Pop; îe) Cu oasele ~e Extenuat din cauza zdruncinăturilor unui vehicul, a unui cal în mers. 3 (Spc; d. unele boabe de cereale) Descojit și mărunțit Si: decorticat, pisăgit (2). 4 (Reg; d. carne, zarzavaturi etc.) Tăiat mărunt sau tocat. 5 (Pop; d. pământ, zăpadă etc.) Bătătorit cu picioarele Si: (fam) pisăgit (3). 6 (Pfm; fig; d. ființe) Snopit în bătaie Si: (fam) pisăgit (4).

pisat1 sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: pisa] 1-8 Pisare (1-8).

PISAT 1 s. n. Faptul de a pisa. Pisarea zahărului.

PISAT 2, -Ă, pisați, -te, adj. Zdrobit, sfărîmat, strivit pentru a fi mărunțit sau prefăcut în pulbere. Sarea era tot atît de vînătă ca zahărul; pisată mare, umedă și pusă într-o ceașcă de cafea știrbă. C. PETRESCU, Î. II 166. ♦ (Despre cereale) Bătut în piuă și cojit. Murguleț, coamă rotată, Să-mi mai scapi capul o dată Cum m-ai scăpat ș-altă dată... Ți-oi da apă strecurată Și secară tot pisată. TEODORESCU, P. P. 351.

pisat n. lucrarea de a pisa: pisatul grâului.

PISA, pisez, vb. I. Tranz. 1. A zdrobi, a sfărâma o substanță, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada, pământul etc.; p. ext. a dansa, a juca. 3. Fig. A bate tare, a snopi în bătaie. 4. Fig. A plictisi, a bate la cap, a sâcâi pe cineva, repetându-i același lucru; a pisălogi. – Lat. pi(n)sare.

PISA, pisez, vb. I. Tranz. 1. A zdrobi, a sfărâma o substanță, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada, pământul etc.; p. ext. a dansa, a juca. 3. Fig. A bate tare, a snopi în bătaie. 4. Fig. A plictisi, a bate la cap, a sâcâi pe cineva, repetându-i același lucru; a pisălogi. – Lat. pi(n)sare.

PIȘA, piș, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A urina. 2. Tranz. A uda, a stropi cu urină. – Lat. *pissiare.

PIȘA, piș, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A urina. 2. Tranz. A uda, a stropi cu urină. – Lat. *pissiare.

PIȘAT, pișaturi, s. n. (Pop.) Urină. – V. pișa.

PIȘAT, pișaturi, s. n. (Pop.) Urină. – V. pișa.

pisa [At: PSALT. HUR. 64v/5 / Pzi: ~sez / E: ml pi(n)sare] 1 vt (C. i. o substanță, un corp solid etc.) A zdrobi prin lovituri repetate cu pisălogul, cu ciocanul etc., pentru a mărunți, a preface în praf sau pastă, făcând să iasă mustul Si: (reg) a pisălogi (1), a pisăza (2), (fam) a pisăgi (1). 2 vt (Spc; c. i. boabe de grâu sau de alte cereale) A bate în piuă pentru a descoji și a mărunți Si: a decortica, a pisăgi (2), a pisălogi (2). 3 vt (Îcs) ~sez mălaiul Joc de copii la care participanții se așează câte doi spate în spate, ținându-se de subsori, și se ridică alternativ unul pe altul. 4 vt (Pop; c. i. carne, zarzavaturi etc.) A mărunți, tăind sau trecând prin mașina de tocat Si: a pisăza (1). 5 vt (Trs; c. i. plante cerealiere sau leguminoase) A bate cu îmblăciul, pentru a separa semințele de restul plantei Si: a pisăgi (3), a pisălogi (3). 6 vt (Pop; c. i. pământul, zăpada etc.) A frământa cu picioarele Si: (fam) a pisăgi (4). 7 vt (Pex) A juca, izbind cu picioarele în pământ Si: a pisăgi (5). 8 vt (C. i. un dans) A executa. 9 vi A bate din picioare stând pe loc. 10 vi (Pex) A nu înainta. 11 vt (Reg; c. i. o țesătură) A piua (2). 12 vt (Pfm; fig; c. i. ființe) A snopi din bătaie Si: a pisăgi (6). 13 vt (Pfm) A strivi. 14 vt (Fig; c. i. oameni) A plictisi cu insistențele sau repetând aceleași lucruri Si: a cicăli, (fam) a pisăgi (7), a pisălogi.

pișa [At: MOXA, 370/13 / Pzi: piș / Grz: (înv) ind / E: ml *pissiare] (Pop) 1 vr A urina. 2-3 (Înv; îls, îla) ~șând la perete sau cel ce se ~șă la perete (Persoană) de sex masculin. 4 vr (Reg; îe) A nu ști pe unde se ~șă găina A fi încă neștiutor, fără experiență. 5 (Reg; îe) A se ~ împotriva vântului A se răzvrăti. 6 (Reg; îae) A-și cauza singur un neajuns, voind să lovească în alții. 7 vt A stropi cu urină. 8 vr (Reg; îe) A ~ tot butuci A fi obraznic și prost. 9 vt (Reg; îe) A-și ~ ochii A plânge repede, ușor.

pișat2, ~ă a [At: A I, 23 / Pl: ~ați, ~e / E: pișa] (Pop) 1 Peste care s-a urinat. 2 Stropit cu urină. 3 (Trs; îs) Lână ~ă Lână tunsă de pe coada oilor.

pișat1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri, (reg, sm) ~ați / E: pișa] (Pop) 1 Urinare. 2 Pișare (2). 3 (Ccr) Urină. 4 (Spc) Pișălău (1). 5 (Reg; îs) ~ de iapă Apă călduță. 6 (Fig; fam; prt) Băutură alcoolică de calitate inferioară. 7 (Fam) Băutură caldă, lipsită de gust. 8 (Reg; îc) ~ul-boului Pișățăl. 9 Piatră nedefinită mai îndeaproape.

PISA, pisez, vb. I. Tranz. 1. A zdrobi un corp în piuliță cu pisălogul, pentru a-l face mai mărunt sau a-l preface în praf. Opărește, curăță de coajă și pisează bine 130 dramuri de migdale dulci. La TDRG. Cînd te-i sătura de strujit pene, vei pisa mălai. CREANGĂ, P. 5. Își petrecea zilele... pisînd chinchină. NEGRUZZI, S. I 205. ♦ (Regional) A bate grîul în piuă, pentru a-l descoji. ♦ A călca cu piciorul în mers (fărîmițînd sau presînd). A străbătut mulțimea, pisînd zăpada cu pași mărunți. GALAN, Z. R. 228. 2. Fig. A bate; a snopi în bătaie. Omul ridică iar ciomagul și acum nu-l lovi o singură dată. Începu să-l piseze cu lovituri pe unde nimerea. PREDA, Î. 186. Ieși afară de mă lasă, nu mă face să turbez Și să nu-mi mai calci în casă că mă pui de te pisez. PANN, P. V. III 114. 3. Fig. A plictisi, a bate la cap, a sîcîi pe cineva (repetîndu-i aceleași lucruri), a pisălogi. N-o mai întărîta, dragă... are nevricale. N-o mai pisa și tu. DUMITRIU, B. F. 45. De zece ani mă pisezi cu genealogiile. C. PETRESCU, A. R. 26.

A PISA ~ez tranz. 1) (corpuri solide) A preface în fărâme cu ajutorul unei unelte. ~ piper. 2) fig. (ființe) A bate crunt; a snopi în bătaie. 3) fig. (persoane) A deranja întruna, repetând insistent același lucru; a necăji; a plictisi. /<lat. pi[n]sare

pisà v. a bate și sfărâma în piuliță: a pisa sare, zahăr. [Lat. vulg. PISARE = clasic PINSARE].

piséz v. tr. (lat. pîsare și pînsare, d. pinsere, pinsum, a pisa; pv. pizar, fr. piser, sp. pg. pisar, a bătături. V. pisălog, pisăgesc, piŭă, pîsat, pistă, pistil 2 și împilez). Pulverizez cu pisălogu: a pisa sare, zahăr. Bat în piŭă cu pisălogu de lemn: a pisa grîu. Fig. Iron. Bat, buchisesc, lovesc: l-aŭ pisat cu pumniĭ, copilu m’a pisat toată noaptea cu picĭoarele. Plictisesc cu vorba, chisolesc: răŭ ne-a pisat acest orator! V. urluĭesc, porfirizez.

piș, a v. tr. (lat. *pissiare [v. intr.], it. pisciare, eng. pišer [!], pv. pissar, vfr. pissier, nfr. pisser. D. rom. vine sîrb. pišati). Triv. Ud urinînd: pisica a pișat covoru. V. refl. Urinez.

pișát n., pl. urĭ (d. piș; fr. pissat). Triv. Urină.

*urínă f., pl. ĭ și e (lat. urina). Lichidu gălbuĭ care se formează în mamifere, se adună în beșica uduluĭ și se eliminează. – Pop. pișat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pisa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pisez, 3 pisea; conj. prez. 1 sg. să pisez, 3 să piseze

pișa (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. piș, 3 pișă, 1 pl. pișăm; conj. prez. 1 sg. să piș, 3 să pișe; ger. pișând

pișat (pop.) s. n., pl. pișaturi

uri s. f., g.-d. art. urinei; (cantități; probe) pl. urine

pisa (a ~) vb., ind. prez. 3 pisea

pișa (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 pișă, 1 pl. pișăm; conj. prez. 3 să pișe; ger. pișând

pișat (pop.) s. n., pl. pișaturi

pisa vb., ind. prez. 1 sg. pisez, 3 sg. și pl. pisea

pișa vb., ind. prez. 1 sg. piș, 3 sg. și pl. pișă, 1 pl. pișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. pișe; ger. pișând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PISAT adj. mărunțit, sfărâmat, zdrobit, (reg.) pisăzat, (fam.) pisăgit. (Material solid ~.)

PISAT s. mărunțire, pisare, sfărîmare, zdrobire. (~ unui material solid.)

PISAT adj. mărunțit, sfărîmat, zdrobit, (reg.) pisăzat, (fam.) pisăgit. (Material solid ~.)

PISA vb. a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, (înv. și pop.) a smicura, a zdrumica, (reg.) a pisălogi, a pisăza, (fam.) a pisăgi. (A ~ sare.)

PISA vb. v. bate, bătători, bătuci, bodogăni, cicăli, dăscăli, decortica, îndesa, piua, plictisi, presa, sâcâi.

PIȘAT s. v. must, urinare, urinat, urină.

pisa vb. v. BATE. BĂTĂTORI. BĂTUCI. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. DECORTICA. ÎNDESA. PIUA. PLICTISI. PRESA. SÎCÎI.

PISA vb. a mărunți, a sfărîma, a zdrobi, (înv. și pop.) a smicura, a zdrumica, (reg.) a pisălogi, a pisăza, (fam.) a pisăgi. (A ~ sare.)

pișat s. v. MUST. URINARE. URINAT. URINĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pisa (pisez, pisat), vb.1. A strivi, a zdrobi. – 2. A sparge, a sfărîma. – 3. A molesta, a persecuta. – Mr. chisedz(u), chisare. Lat. pῑsāre, forma pop. în loc de pinsare (Diez, Gramm., I, 19; Meyer, Alb. St., IV, 110; Pușcariu 1325; Candrea-Dens., 1395; REW 6517), cf. it. pigiare (calabr. pisare), prov. pizar, fr. piser, sp., port. pisar.Der. pisoca, vb. (Olt., a tritura, a urlui), cu suf. expresiv -ca; pisoacă, s. f. (Olt., pisare, pisat); pisălog, s. n. (obiect de pisat; plictisitor, supărător, obositor), cf. calabr. pisaluru și, pentru semantism, sp. majadero; pisălogi, vb. (a pisa; a molesta, a sîcîi); pisălogeală, s. f. (sîcîială, vorbă lungă); pîsat (var. Banat pîsat, Mold. păsat, pasat), s. n. (grîu pisat, mei sau porumb zdrobit, grîu fiert; grîu, porumb fiert cu lapte), a cărui relație cu lat. quassatum „melițat” (Pușcariu, Dacor., II, 716) e posibilă, fără a fi necesară; pisătură (var. chisătură), s. f. (Trans., păsat); pisăza, vb. (Banat, a melița); pisăgi (var. pisogi), vb. (a melița), prin încrucișare cu chesăgi; pisăgeală, s. f. (melițare, argăsit); pisoi, s. n. (pisălog).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pișat, pișaturi, s.n. (pop.) 1. urină, pișălău. 2. pișare, urinare. 3. (fig.; fam. și peior.) băutură alcoolică slabă, inferioară; băutură răcoritoare caldă, lipsită de gust.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PISA, oraș în VNV Italiei (Toscana), pe Arno, la 69 km VSV de Florența, în apropiere de M. Ligurică; 89,6 mii loc. (2001). Nod de comunicații. Constr. aeronautice, de motoare, de mașini-unelte și de material feroviar; ind. mat. de constr., textilă, a sticlăriei, ceramicii, porțelanului, chimico-farmaceutică. Universitate (1343). Muzeul Național San Matteo (1949) deschis în cadrul mănăstirii benedictine cu același nume. Centru turistic. Monumente: Domul (1063-1118, cu refaceri din sec. 14), Baptisteriul (1152, cu completări din sec. 14), Turnul/Campanila de formă circulară (1173, completat în 1372), cu o înălțime de 58 m, faimos prin înclinarea lui față de axa verticală, Turnul/Campanila Vasari (1570-1572), bisericile San Michele (990), Santa Cecilia (1103), Santa Maria della Spina (1323-1333), San Stefano (1565-1569), Palazzo dei Medici (sec. 13-14), Palazzo Reale (1559), Palazzo dei Cavalieri (1562), Casa lui Galilei ș.a. Muzee. Piața Domului face parte (din 1987) din patrimoniul cultural universal. Fundată probabil de liguri, centru etrusc (sec. 4 î. Hr.), a fost ocupat de romani, care au instituit aici o colonie (179 î. Hr.) și apoi un municipiu (89 î. Hr.). Oraș liber (1081); după înfrângerea suferită (în 1284) din partea Genovei decade; intră sub stăpânirea familiei Visconti (1399-1402) și apoi a Florenței (1406). Important centru comercial (din sec. 9), a avut conflicte cu Genova și Veneția pentru supremație în comerțul maritim. Aici a avut loc în 1409, în timpul Marii Schisme, conciliul ecumenic, care l-a ales ca papă pe Alexandru V. A intrat în componența Italiei în 1860, împreună cu Marele Ducat al Toscanei, în care fusese încorporată (1815).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a pișa ochii expr. (vulg.) a plânge.

a se pișa (pe ceva / pe cineva) expr. a desconsidera total (ceva / pe cineva).

a se pișa (în) contra vântului expr. (vulg.) 1. a se pune rău cu șefii. 2. a manifesta lipsă de tact apărând o cauză dinainte sortită eșecului.

du-te și te pișă! expr. (vulg.) lasă-mă-n pace!, pleacă!

pisa, pisez v. t. 1. a bate 2. a fi excesiv de insistent

pișa, piș (pop., obs.) I. v. t. a uda cu urină II. v. r. a urina, a face pipi

pișat, pișaturi s. n. (pop.) v. pipi

Intrare: pisat (adj.)
pisat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisat
  • pisatul
  • pisatu‑
  • pisa
  • pisata
plural
  • pisați
  • pisații
  • pisate
  • pisatele
genitiv-dativ singular
  • pisat
  • pisatului
  • pisate
  • pisatei
plural
  • pisați
  • pisaților
  • pisate
  • pisatelor
vocativ singular
plural
Intrare: pisat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisat
  • pisatul
  • pisatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • pisat
  • pisatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pisa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pisa
  • pisare
  • pisat
  • pisatu‑
  • pisând
  • pisându‑
singular plural
  • pisea
  • pisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pisez
(să)
  • pisez
  • pisam
  • pisai
  • pisasem
a II-a (tu)
  • pisezi
(să)
  • pisezi
  • pisai
  • pisași
  • pisaseși
a III-a (el, ea)
  • pisea
(să)
  • piseze
  • pisa
  • pisă
  • pisase
plural I (noi)
  • pisăm
(să)
  • pisăm
  • pisam
  • pisarăm
  • pisaserăm
  • pisasem
a II-a (voi)
  • pisați
(să)
  • pisați
  • pisați
  • pisarăți
  • pisaserăți
  • pisaseți
a III-a (ei, ele)
  • pisea
(să)
  • piseze
  • pisau
  • pisa
  • pisaseră
Intrare: pișa
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pișa
  • pișare
  • pișat
  • pișatu‑
  • pișând
  • pișându‑
singular plural
  • pișă
  • pișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • piș
(să)
  • piș
  • pișam
  • pișai
  • pișasem
a II-a (tu)
  • piși
(să)
  • piși
  • pișai
  • pișași
  • pișaseși
a III-a (el, ea)
  • pișă
(să)
  • pișe
  • pișa
  • pișă
  • pișase
plural I (noi)
  • pișăm
(să)
  • pișăm
  • pișam
  • pișarăm
  • pișaserăm
  • pișasem
a II-a (voi)
  • pișați
(să)
  • pișați
  • pișați
  • pișarăți
  • pișaserăți
  • pișaseți
a III-a (ei, ele)
  • pișă
(să)
  • pișe
  • pișau
  • pișa
  • pișaseră
Intrare: pișat (adj.)
pișat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pișat
  • pișatul
  • pișatu‑
  • pișa
  • pișata
plural
  • pișați
  • pișații
  • pișate
  • pișatele
genitiv-dativ singular
  • pișat
  • pișatului
  • pișate
  • pișatei
plural
  • pișați
  • pișaților
  • pișate
  • pișatelor
vocativ singular
plural
Intrare: pișat (s.n.)
pișat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pișat
  • pișatul
  • pișatu‑
plural
  • pișaturi
  • pișaturile
genitiv-dativ singular
  • pișat
  • pișatului
plural
  • pișaturi
  • pișaturilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pisat, pisaadjectiv

  • 1. Mărunțit, zdrobit sau prefăcut în pulbere prin pisare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sarea era tot atît de vînătă ca zahărul; pisată mare, umedă și pusă într-o ceașcă de cafea știrbă. C. PETRESCU, Î. II 166. DLRLC
    • 1.1. (Despre cereale) Bătut în piuă și cojit. DLRLC
      • format_quote Murguleț, coamă rotată, Să-mi mai scapi capul o dată Cum m-ai scăpat ș-altă dată... Ți-oi da apă strecurată Și secară tot pisată. TEODORESCU, P. P. 351. DLRLC
    • chat_bubble Cu oasele pisate = foarte obosit, mort de oboseală. DEX '09 DEX '98
      sinonime: extenuat
  • 2. figurat familiar (Despre oameni) Bătut tare, snopit în bătaie. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi pisa DEX '98 DEX '09

pisatsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi pisa DEX '09 DEX '98

pisa, pisezverb

  • 1. A zdrobi, a sfărâma o substanță, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Opărește, curăță de coajă și pisează bine 130 dramuri de migdale dulci. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Cînd te-i sătura de strujit pene, vei pisa mălai. CREANGĂ, P. 5. DLRLC
    • format_quote Își petrecea zilele... pisînd chinchină. NEGRUZZI, S. I 205. DLRLC
    • 1.1. regional A bate grâul în piuă, pentru a-l descoji. DLRLC
  • 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada, pământul etc.. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A străbătut mulțimea, pisînd zăpada cu pași mărunți. GALAN, Z. R. 228. DLRLC
  • 3. figurat A bate tare, a snopi în bătaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate
    • format_quote Omul ridică iar ciomagul și acum nu-l lovi o singură dată. Începu să-l piseze cu lovituri pe unde nimerea. PREDA, Î. 186. DLRLC
    • format_quote Ieși afară de mă lasă, nu mă face să turbez Și să nu-mi mai calci în casă că mă pui de te pisez. PANN, P. V. III 114. DLRLC
  • 4. figurat A bate la cap, a sâcâi pe cineva, repetându-i același lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote N-o mai întărîta, dragă... are nevricale. N-o mai pisa și tu. DUMITRIU, B. F. 45. DLRLC
    • format_quote De zece ani mă pisezi cu genealogiile. C. PETRESCU, A. R. 26. DLRLC
etimologie:

pișa, pișverb

popular
etimologie:

pișat, pișaturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi pișa DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.