PIRUÍT s. n. Faptul de a pirui; cântec în triluri al păsărilor; ciripit. – V. pirui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRUÍT ~uri n. 1) v. A PIRUI. 2) Tril de pasăre. /v. a pirui
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRUÍT s. v. ciripit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

piruít² s.n. (reg.) arat a doua oară pentru curățirea locului de pir.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

piruít s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRUÍ, pers. 3 píruie, vb. IV. Intranz. (Despre păsări) A cânta în triluri; a ciripi. – Formație onomatopeică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PIRUÍ pers. 3 píruie intranz. (despre păsări) A emite triluri. /Onomat.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRUÍ vb. v. ciripi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

piruí, pírui, vb. IV (reg.) a ara a doua oară (pentru a curăța locul de pir).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

piruí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. píruie, imperf. 3 sg. piruiá
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink