PIRÓN, piroane, s. n. Cui (de oțel) lung și gros, curbat (în unghi drept) la unul din capete și folosit la îmbinarea pieselor unei construcții de lemn, la fixarea unui obiect greu pe perete etc.; p. gener. cui mare. ◊ Expr. (Fam.) A face (la) piroane (și cuie) = a clănțăni din dinți din cauza frigului; a dârdâi. (Fam.) A tăia (la) piroane = a spune minciuni. – Din sl. pironŭ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRÓN ~oáne n. Cui de dimensiuni mari. ◊ A face ~oane a clănțăni din dinți (de frig). A mânca ~oane a fi foarte înfuriat. /<sl. pironu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRÓN s. (reg.) potseg, poțoc. (Bate un ~ în zid.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pirón (piroáne), s. n. – 1. Cui mare. – 2. Minciună. – Var. piroi. Mr. peronă „ac”. Ngr. πηροῦνι, περόνι (Cihac, II, 686; Meyer 326; REW 6366; Tiktin). – Der. pironi, vb. (a bate în cuie, a fixa; a imortaliza).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pirón s. n., pl. piroáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

piron, piroane s. n. (er.) penis.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face piroane expr. a-i fi foarte frig.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a tăia piroane expr. (glum.) a minți.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink