8 definiții pentru piromanție
Explicative DEX
PIROMANȚIE s. f. Practică de a ghici viitorul prin observarea focului sau a flăcărilor, folosită în Grecia antică. – Din fr. pyromancie.
piromanție sf [At: DN2 / PI: ~ii / E: fr pyromancie] Ghicire a viitorului prin observarea focului, frecventă în Grecia antică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIROMANȚIE s. f. Încercare de a ghici viitorul prin observarea focului sau a flăcărilor, utilizată în Grecia antică. – Din fr. pyromancie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PIROMANȚIE s.f. Practică constînd în observarea focului sau a flăcărilor, prin care vechii greci pretindeau că ghicesc viitorul. [Gen. -iei. / < fr. pyromancie, cf. gr. pyr – foc, manteia – ghicit].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIROMANȚIE s. f. divinație prin observarea aspectului focului sau al flăcărilor. (< fr. pyromancie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
piromanție s. f., art. piromanția, g.-d. piromanții, art. piromanției
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
piromanție s. f., art. piromanția, g.-d. piromanții, art. piromanției
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
piromanție s. f., art. piromanția, g.-d. piromanții, art. piromanției
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
piromanție, piromanțiisubstantiv feminin
- 1. Practică de a ghici viitorul prin observarea focului sau a flăcărilor, folosită în Grecia antică. DEX '09 DN
etimologie:
- pyromancie DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.