PIRÍTĂ, pirite, s. f. Sulfură de fier naturală, de culoare galbenă, cristalizată în sistem cubic, folosită mai ales ca materie primă la fabricarea acidului sulfuric. – Din fr. pyrite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRÍTĂ ~e f. Mineral cristalizat de culoare galbenă, având luciu metalic și fiind întrebuințat ca materie primă (la fabricarea acidului sulfuric, sulfatului de fier etc.). /<fr. pyrite
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRÍTĂ s.f. Sulfură naturală de fier. [< fr. pyrite].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRÍTĂ s. f. sulfură naturală de fier sau de cupru. (< fr. pyrite)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PIRÍTĂ s. (CHIM.) sulfură de fier.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pirítă s. f., pl. piríte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

pirită, (engl.= pyrite) FeS2, s. cubic. Mineral format in foarte diverse conditii genetice, prin procese endogene si exogene. In dom.sedimentar intalnit in argile negre (maluri), evaporite, gresii, etc.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink