PIREXIE, pirexii, s. f. Stare febrilă cauzată de o infecție; p. ext. nume generic dat bolilor cu temperatură (ridicată). – Din fr. pyrexie.

pirexie sf [At: DN² / Pl: ~ii / E: fr pyrexie] 1 (Liv) Febră. 2 (Pex) Nume generic dat bolilor cu temperatură ridicată.

PIREXIE, pirexii, s. f. Febră; p. ext. nume generic dat bolilor cu temperatură (ridicată). – Din fr. pyrexie.

PIREXIE s.f. (Med.) Nume generic dat bolilor cu febră. [Gen. -iei. / < fr. pyrexie, cf. gr. pyrexis – acces de febră].

PIREXIE¹ s. f. denumire generică pentru bolile cu febră. (< fr. pyrexie)

-PIREXIE² elem. piret(o)-.

PIRET(O)-, -PIREXIE elem. „febră, stare febrilă”. (< fr. pyrét/o/-, -pyrexie, cf. gr. pyretos, pyrexis)

pirexie s. f., art. pirexia, g.-d. art. pirexiei; pl. pirexii, art. pirexiile (desp. -xi-i-)

pirexie s. f., art. pirexia, g.-d. art. pirexiei; pl. pirexii, art. pirexiile

pirexie s. f., art. pirexia, g.-d. art. pirexiei; pl. pirexii, art. pirexiile

-PIREXIE „febră, stare febrilă”. ◊ gr. pyrexis „acces de febră” > fr. -pyrexie, germ. id. > rom. -pirexie.

PIR-, v. PIRO-. □ ~acant (v. -acant), adj., cu țepi de culoare roșie; ~exie (v. -exie), s. f., nume generic pentru bolile febrile; ~geometru (v. geo-, v. -metru₁), s. n., aparat pentru măsurarea intensității radiației terestre, care determină condițiile echilibrului termic de la suprafața solului; ~heliograf (v. helio-, v. -graf), s. n., pirheliometru înregistrator; ~heliometru (v. helio-, v. -metru₁), s. n., instrument pentru măsurarea cantității totale de energie solară care cade într-o unitate de timp pe o unitate de suprafață.

PIRETO- „febră”. ◊ gr. pyretos „febră” > fr. pyréto-, germ. id., engl. id. > rom. pireto-. □ ~gen (v. -gen₁), adj., care produce febră; ~terapie (v. -terapie), s. f., procedeu terapeutic care constă în realizarea artificială a unei stări febrile.