2 intrări
8 definiții
Explicative DEX
pircotit sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~uri / E: pircoti] (Reg) 1-2 Pircoteală (1-2).
pircota v vz pircoti
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pircoti vi [At: PĂCALĂ, M. R. 138 / V: (cscj) ~ta / Pzi: ~tesc / E: ctm piroti + picoti] 1 (Reg; d. oameni) A moțăi1. 2 (Mun; d. păsări) A boli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
PIRCOTIT s. v. ațipeală, ațipire, dormitare, moțăială, moțăire, moțăit, moțăitură, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolență, toropeală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pircotit s. v. AȚIPEALĂ. AȚIPIRE. DORMITARE. MOȚĂIALĂ. MOȚĂIRE. MOȚĂIT. MOȚĂITURĂ. PICOTEALĂ. PICOTIRE. PIROTEALĂ. PIROTIRE. SOMNOLENȚĂ. TOROPEALĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIRCOTI vb. v. ațipi, dormita, moțăi, picoti, piroti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pircoti vb. v. AȚIPI. DORMITA. MOȚĂI. PICOTI. PIROTI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
pircoti, pircotesc, vb. IV (reg.) a piroti, a moțăi. 2. (despre păsări) a sta bleg, a tânji, a boli.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||