PIPÉTĂ, pipete, s. f. Tub mic de sticlă (gradat), prevăzut cu o pară de cauciuc, folosit pentru a picura, a lua, a măsura etc. o cantitate mică de lichid; picătoare. ♦ Tub prin care se toarnă un lichid dintr-un vas în altul. – Din fr. pipette.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIPÉTĂ ~e f. 1) Instrument pentru picurarea unui lichid, constând dintr-un tub mic de sticlă, subțiat la un capăt și prevăzut la celălalt cu un tub de cauciuc. 2) tehn. Tub prin care se toarnă un lichid dintr-un vas în altul. /<fr. pipette
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIPÉTĂ s.f. Tub de sticlă umflat la mijloc și subțiat la un capăt, care se folosește pentru a lua o cantitate mică dintr-un lichid. [< fr. pipette].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PIPÉTĂ s. f. tub de sticlă subțiat la un capăt și cu o pompă de cauciuc la celălalt, pentru a lua și a picura o cantitate mică dintr-un lichid. (< fr. pipette)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PIPÉTĂ s. picătoare, (rar) picurar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pipétă s. f., pl. pipéte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink