PIPERNICÍT, -Ă, piperniciți, -te, adj. (Despre animale, plante sau părți ale lor; adesea substantivat) Care s-a oprit din creștere, din dezvoltare sau a degenerat din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice); chircit, sfrijit. – V. pipernici.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIPERNICÍT adj. 1. chircit, degenerat, închircit, nedezvoltat, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sfrijit, (rar) nevoiaș, slab, sterp, (înv. și reg.) scăzut, (reg.) izinit, obidnic, pimnicit, pizghirit, răit, șiștav, (prin Ban.) miciculat, (prin Bucov. și Transilv.) prilestit, (prin Olt.) târcav. (Plantă ~.) 2. v. slab.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Pipernicit ≠ robust, zdravăn
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIPERNICÍ, pipernicesc, vb. IV. Refl. (Despre animale, plante sau părți ale lor) A se opri din creștere, din dezvoltare sau a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice). – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE PIPERNICÍ mă ~ésc intranz. A se opri din dezvoltare sau a-și micșora dimensiunile; a rămâne sau a deveni mic; a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice); a se chirci; a se prizări. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PIPERNICÍ vb. a se chirci, a degenera, a se închirci, a se sfriji, a se zgârci, (înv. și reg.) a scădea, (reg.) a se izini, a se șiștăvi, (prin Ban.) a se micicula, (Mold. și Bucov.) a se prizări, (prin Olt.) a se târcăvi. (Planta s-a ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pipernicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pipernicésc, imperf. 3 sg. piperniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. piperniceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink