piperniță sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~piche~ / Pl: ~țe / E: bg пиперница] 1 (Îvp) Cutie mică în care se țin boabele de piper Vz solniță. 2 (Îvp) Piuliță, râșniță pentru piper și alte condimente. 3 (Bot; reg) Pochivnic (Asarum europaeum). 4 (Bot; reg; șîc ~-de-grădină) Cimbru (Satureja hortensis).

PIPERNIȚĂ, pipernițe, s. f. I. 1. Vas ori cutie mică în care se ține piperul. 2. Piuliță (mai ales de lemn) în care se pisează piperul sau ardeiul. II. (Bot.; Ban., Transilv.) Compus: piperniță-de-grădină = cimbru.

PIPERNIȚĂ ~e f. 1) Vas mic închis, prevăzut cu găurele în partea superioară și cu un dop în cea inferioară, în care se servește la masă piperul pisat. 2) Vas pentru păstrarea piperului. 3) Râșniță pentru măcinat boabele de piper negru. /<bulg. pipernița

pipèrniță f. mic vas de piper.

pipérniță f., pl. e (bg. pipernica. Cp. cu solniță). Rar. Mic vas de ținut pe masă piper pisat.

pipicherniță sf vz piperniță

piperniță (rar) s. f., g.-d. art. piperniței; pl. pipernițe

piperniță (rar) s. f., g.-d. art. piperniței; pl. pipernițe

piperniță s. f., g.-d. art. piperniței; pl. pipernițe

PIPERNIȚĂ s. v. piperul-lupului, popilnic.

piperniță s. v. PIPERUL-LUPULUI. POPILNIC.

PIPERNIȚĂ-DE-GRĂDINĂ s. v. cimbru.

piperniță-de-grădină s. v. CIMBRU.