opțiuni
  • info
2 intrări
21 de definiții

Explicative DEX

pietricea sf [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 211r/27 / V: (reg) ~ceauă[1], pitricele sfp / Pl: ~cele / E: piatră + -icea] 1-10 (Șhp) Pietricică (1-10). 11 (Art; șîcs de-a ~ua, de-a ~elele, în ~ele) De-a pietrele (44). 12 (Bot; reg) Agurijoară (Portulaca grandiflora). 13 (Bot; lpl) Garofițe-de-grădină (Dianthus barbatus). 14 (Îc) ~le-albe Planta Dianthus simonkaianus. 15 (Îc) ~le-roșii Planta Dianthus saxigenus. corectat(ă)

  1. În original, tipărit incorect: ~ceană. Judecând și după referința încrucișată, corectura oferită este cea plauzibilă — LauraGellner

PIETRICICĂ, -ICEA, pietricele, s. f. 1. Diminutiv al lui piatră. 2. (Bot.; la pl.; în compusul) Pietricele-roșii = Dianthus saxigemts. – Piatră + suf. -icică. Pietricea, cu schimbare de suf.

pietriceauă sf vz pietricea[1] corectat(ă)

  1. În original, tipărit incorect: vz pietricică — LauraGellner

pietrici [At: MAT. FOLK. 384 / Pzi: ~cesc / E: pietricea] 1 vr (D. zăpada care se topește) A se face zgrunțuroasă. 2 vr A se întări. 3 vt (C. i. șosele, străzi, curți etc.) A pietrui (1).

pietricică sf [At: CREANGĂ, O. 167 / Pl: (rar) ~ici / E: pietricea css] 1-10 (Șhp) Piatră (1-3, 48-49) (mică) Si: pietricea (1-10), pietrișoară (1-10), pietrucele (1-10), pietruță (1-10). 11 (art; îcs) De-a ~ca De-a pietrele (44). 12 (Orn; reg) Codobatură (Motacilla alba). corectat(ă)

pitricele[1] sfp vz pietricică

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

PIETRICICĂ, -ICEA, pietricele, s. f. 1. Diminutiv al lui piatră. 2. (Bot.; la pl.; în compusul) Pietricele-roșii = Dianthus saxigenus. – Piatră + suf. -icică, -icea.

PIETRICICĂ, -EA, pietricele, s. f. Diminutiv al lui piatră (1), bucată mică de piatră. Sfarmă-Piatră se făcu o pietricică și se puse sub laiță. CREANGĂ, O. A. 274. Și tăcere e afară. Luminează aer, stele. Mută-i noaptea – numai rîul Se frămîntă-n pietricele. EMINESCU, O. IV 280. Sună pietricica-n vale, Răsturnîndu-se pe cale. ALECSANDRI, P. P. 283.

pe- (est) și pĭetricícă (vest) f., pl. ele. Peatră mică.

Ortografice DOOM

pietricea / pietricică s. f., pl. pietricele

pietricică (desp. pie-tri-) s. f., g.-d. art. pietricelei; pl. pietricele

pietricică (pie-tri-) s. f., g.-d. art. pietricelei; pl. pietricele, art. pietricelele

pietricică s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. pietricelei; pl. pietricele

Enciclopedice

ALBO LAPILLO NOTARE DIEM (lat.) a însemna o zi cu o pietricică albă – A avea o zi bună. La romani era simbolul fericirii. V. și Nigro notanda lapillo.

NIGRO NOTANDA LAPILLO (lat.) de însemnat cu o pietrică neagră Astfel notau zilele nefaste romanii, la care negrul era simbolul nenorocirii. V. și Albo lapillo notare diem.

PIETRICICA, vastă culme deluroasă în Subcarpații Moldovei, extinsă pe direcție NV-SE, între râurile Bistrița și Trotuș, alcătuită din gresii, marne și argile oligocene și miocene, care mărginește spre E depr. Tazlău-Cașin. Alt. max.: 746 m (vf. Biene). Păduri de fag și carpen.

Sinonime

PIETRICI vb. v. pava, pietrui.

PIETRICICĂ s. v. agurijoară, portulacă.

pietrici vb. v. PAVA. PIETRUI.

pietricică s. v. AGURIJOARĂ. PORTULACĂ.

Arhaisme și regionalisme

pietrici, pietricesc, vb. IV (reg.) 1. (refl.; despre zăpada care se topește) a se face zgrunțuroasă; a se întări, a se solidifica. 2. (despre șosele, străzi, curți) a pietrui.

Intrare: pietrici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pietrici
  • pietricire
  • pietricit
  • pietricitu‑
  • pietricind
  • pietricindu‑
 singular plural
  • pietricește
  • pietriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pietricesc
 (să)
  • pietricesc
  • pietriceam
  • pietricii
  • pietricisem
a II-a (tu)
  • pietricești
 (să)
  • pietricești
  • pietriceai
  • pietriciși
  • pietriciseși
a III-a (el, ea)
  • pietricește
 (să)
  • pietricească
  • pietricea
  • pietrici
  • pietricise
plural I (noi)
  • pietricim
 (să)
  • pietricim
  • pietriceam
  • pietricirăm
  • pietriciserăm
  • pietricisem
a II-a (voi)
  • pietriciți
 (să)
  • pietriciți
  • pietriceați
  • pietricirăți
  • pietriciserăți
  • pietriciseți
a III-a (ei, ele)
  • pietricesc
 (să)
  • pietricească
  • pietriceau
  • pietriciră
  • pietriciseră
Intrare: pietricică
pietricică substantiv feminin
  • silabație: pie-tri-ci-că info
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pietricică
  • pietricica
plural
  • pietricele
  • pietricelele
genitiv-dativ singular
  • pietricele
  • pietricelei
plural
  • pietricele
  • pietricelelor
vocativ singular —
plural —
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pietriceauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pietricea substantiv feminin
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pietricea
  • pietriceaua
plural
  • pietricele
  • pietricelele
genitiv-dativ singular
  • pietricele
  • pietricelei
plural
  • pietricele
  • pietricelelor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pietricică, pietricelesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui piatră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sfarmă-Piatră se făcu o pietricică și se puse sub laiță. CREANGĂ, O. A. 274. DLRLC
    • format_quote Și tăcere e afară. Luminează aer, stele. Mută-i noaptea – numai rîul Se frămîntă-n pietricele. EMINESCU, O. IV 280. DLRLC
    • format_quote Sună pietricica-n vale, Răsturnîndu-se pe cale. ALECSANDRI, P. P. 283. DLRLC
  • chat_bubble botanică (la) plural compus Pietricele-roșii = Dianthus saxigemts. DEX '09 DEX '98
    sinonime: agurijoară portulacă
etimologie:
  • Piatră + -icică. DEX '09
  • Pietricea cu schimbare de sufix. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.