pietriceá / pietricícă s. f., pl. pietricéle
Sursa: DMLR (1981) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PIETRICÍCĂ, -ICEÁ, pietricele, s. f. 1. Diminutiv al lui piatră. 2. (Bot.; la pl.; în compusul) Pietricele-roșii = Dianthus saxigenus. – Piatră + suf. -icică, -icea.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIETRICÍ vb. v. pava, pietrui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pietricí, pietricésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.; despre zăpada care se topește) a se face zgrunțuroasă; a se întări, a se solidifica. 2. (despre șosele, străzi, curți) a pietrui.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink