PIELICÍCĂ, -EÁ, pielicele, s. f. Diminutiv al lui piele; pielișoară, pielușică. ♦ Blăniță de miel sau de alt animal (mic). [Var.: pielcícă, -eá s. f.] – Piele + suf. -icică, -icea.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PIELICÍCĂ ~éle f. (diminutiv de la piele) Blană de animal (în special de miel). [G.-D. pelicelei; Var. pielicea] /piele + suf. ~icică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pielicícă / pieliceá (pop.) s. f., art. pielicíca / pieliceáua, g.-d. art. pielicélei; pl. pielicéle, art. pielicélele
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PIELICÍCĂ s. (ANAT.) (rar) pielișoară, (înv. și reg.) pielcuță, (reg.) pielcăluță, pielușică, pieluță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pielicícă / pieliceá s.f., art. pielicíca / pieliceáua, g.-d. art. pielicélei; pl. pielicéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink