PICURÁR, picurare, s. n. (Constr.) Lăcrimar la acoperiș. – Picura + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

PICURÁR s. v. lăcrimar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

picurár s. n., pl. picuráre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink