PÍCNIC, picnicuri, s. n. (Livr.) Masă (și petrecere) comună (în aer liber), de obicei cu contribuția fiecărui participant. [Acc. și: picníc] – Din fr. pique-nique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

PICNÍC ~uri n. Masă luată în comun la aer liber. [Acc. și pícnic] /<fr. pique-nique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PÍCNIC s.n. Masă, petrecere (în aer liber) cu contribuția tuturor participanților. [< engl. picnic, cf. fr. pique-nique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PÍCNIC, -Ă adj. (Biol.) Picnomorf. [< fr. pycnique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PÍCNIC/PICNÍC s. n. masă rece în aer liber (la iarbă verde) cu contribuția tuturor participanților. (< fr. pique-nique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pícnic/picníc s. n., pl. pícnicuri/picnícuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink