6 definiții pentru «picheta»   conjugări

PICHETÁ, pichetez, vb. I. Tranz. A marca punctele unei alinieri, ale unei măsurători etc. prin picheți3 (II) înfipți în pământ. ♦ A bate picheți3 (II) în pământ (pentru a marca ceva). – Din fr. piqueter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A PICHETÁ1 ~éz tranz. (terenuri, suprafețe etc.) A marca temporar prin picheți (în vederea efectuării unor lucrări de terasament, de planificare etc.). /<fr. piqueter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A PICHETÁ2 ~éz tranz. (clădiri administrative, instituții etc.) A avea în supraveghere o anumită perioadă de timp pentru a obține ceva (revendicări, decizii, demisionări etc.). /<fr. piqueter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PICHETÁ vb. I. tr. A marca prin picheți punctele unui traseu, ale unei alinieri etc. [< fr. piquetter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PICHETÁ vb. tr. 1. a marca prin picheți3 (II) punctele unui traseu. 2. a sta de pază la poarta întreprinderii, instituției. (< fr. piquetter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pichetá vb., ind. prez. 1 sg. pichetéz, 3 sg. și pl. picheteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink