PICHÉT3, (I) pichete, s. n., (II) picheți, s. m. I. S. n. 1. Subunitate însărcinată cu asigurarea securității trupelor aflate în marș. 2. (Adesea urmat de determinarea „de grăniceri”) Subunitate însărcinată în trecut cu paza unui sector al frontierei. ♦ Clădire în care își avea sediul această subunitate. 3. Grup organizat (de militari sau de civili) însărcinat cu apărarea sau cu paza unui obiectiv important, cu stingerea incendiilor într-o întreprindere etc. ♦ (În sintagma) Pichet de grevă = detașament de muncitori greviști care stau de gardă la poarta întreprinderii lor pentru a preveni pe muncitorii din afară despre declanșarea grevei și pentru a împiedica pătrunderea în întreprindere a spărgătorilor de grevă. II. S. m. Țăruș de lemn sau de metal care se înfige în pământ pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu, locul unde urmează să fie plantat un puiet de arbore etc. – Din fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT1 s. n. Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți. – Din fr. piquet.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT2 s. n. Țesătură deasă de bumbac, de mătase sau din fibre sintetice, făcută cu două urzeli diferite, dintre care cea de la suprafață formează un desen (geometric) în relief. – Din fr. piqué.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT4 ~ți m. Țăruș înfipt în pământ pentru a marca ceva (un traseu, locul de plantare a unui arbore etc.). /<fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT1 n. Joc de cărți în care se consideră câștigător acel participant care adună mai multe cărți de aceeași culoare sau valoare. /<fr. piquet
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT2 ~e n. 1) Subunitate militară care asigură securitatea trupelor în marș. 2) Subdiviziune de grăniceri însărcinată cu paza unui sector de frontieră. ◊ ~ de incendiu grup de pompieri într-o întreprindere. ~ de grevă grup de muncitori greviști de la o întreprindere care veghează la poartă, ca să preîntâmpine acțiunile spărgătorilor de grevă. /<fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT3 ~uri n. 1) Țesătură deasă (de bumbac), mai ales de culoare albă, cu dungi înguste în relief pe una din fețe, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte ușoară (pentru femei și copii). 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. piqué
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT s.m. Țăruș de lemn folosit pentru a marca un punct (la o aliniere, pe un traseu etc.). [< fr. piquet].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT1 s.n. Țesătură de bumbac cu două urzeli diferite. [Pl. -turi, -te. / < fr. piqué].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT2 s.n. Numele unui joc de cărți. [< fr. piquet].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT3 s.n. 1. (În trecut) Punct întărit la frontiera unei țări unde stă de pază un detașament de grăniceri. ♦ Mic detașament de soldați destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol. ◊ Pichet de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituții sau întreprinderi. 2. Pichet de grevă = detașament de muncitori greviști, care, stând la poarta întreprinderilor, previn pe muncitorii din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze. [Pl. -te, -turi. / < fr. piquet, cf. germ. Pikett].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT4 s.n. Rachiu de drojdie îndoit cu apă. ♦ (p. ext.) Vin de calitate proastă, contrafăcut. [< fr. piquette].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT3 I. s. n. 1. (în trecut) punct întărit la frontiera unei țări unde stă de pază un detașament de grăniceri. ◊ mic detașament de soldați destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol. o~ de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituții sau întreprinderi. 2. ~ de grevă = detașament de greviști, care, stând la poarta întreprinderilor sau a instituțiilor, previn pe cei din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze. II. s. m. țăruș de lemn pentru a marca un punct (pe un traseu etc.). (< fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT1 s. n. țesătură deasă cu două urzeli diferite, cu desene în relief. (< fr. piqué)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT2 s. n. numele unui joc de cărți care se joacă (în doi) cu 32 de cărți. (< fr. piquet)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT4 s. n. rachiu de drojdie îndoit cu apă. ◊ vin de calitate proastă. (< fr. piquette)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PICHÉT s. (înv.) posadă. (~ de graniță.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pichét (țăruș) s. m., pl. pichéți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pichét (joc de cărți, țesătură) s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pichét (subunitate militară, detașament) s. n., pl. pichéte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink