PICADÓR, picadori, s. m. Persoană care participă la luptele cu tauri, stând călare în arenă, înarmat cu o lance, și împingând taurul spre toreador sau matador ori intervenind când viața acestora este în primejdie. – Din fr. picador.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PICADÓR ~i m. Luptător călare într-o coridă, care întărâtă taurul cu împunsături de suliță sau care intervine în ajutorul toreadorului sau matadorului, când viața acestora este în pericol. /<fr. picador
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PICADÓR s.m. Toreador călare, care, în luptele cu taurii, atacă animalul cu o suliță. [Cf. fr., sp. picador].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PICADÓR s. m. luptător călare care, într-o coridă, atacă taurul cu o lance. (< fr. picador)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

picadór s. m., pl. picadóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink