Picți m. pl. popor antic din Scoția (cari își pictau corpul).

PICȚI s. m. Denumire dată de romani populațiilor descendente, probabil, din precelții autohtoni, numiți așa pentru tatuajele lor, care locuiau în sec. 3, în E și NE Scoției. Principali adversari ai romanilor în N Angliei, p. s-au constituit în două state independente și au îmbrățișat creștinismul. Supuși de scoții conduși Kenneth I în 843, populație cu care s-au amestecat. Resturile arheologice, sărace în material, constau mai ales din fragmente de scriere organică ce pledează pentru vehicularea de către p. a unor limbi preindo-europene.