PICĂTURÍCĂ, picăturele, s. f. Diminutiv al lui picătură. ♦ Pată mică. – Picătură + suf. -ică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

picăturícă, picăturéle, s.f. 1. (pop.) picătură mică. 2. (înv.) pată roșie de vărsat.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

picăturícă s. f., g.-d. art. picăturélei; pl. picăturéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink