PIȚIGÁ, pițíg, vb. I. Tranz. (Reg.) A pișca, a ciupi. – Comp. it. pizzicare.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PIȚIGÁ vb. v. ciupi, pișca.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pițigá, pițíg, vb. I (reg.; înv.) 1. a pișca, a ciupi, a pișcura. 2. (despre aluat) a tăia. 3. (despre băuturi, condimente, mâncăruri și mirosuri) a înțepa, a ustura. 4. (despre haine; material textil) a însăila.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

PIȚIGÁRE, pițigări, s. f. v. PIȚIGA. – [DLRM, DAR]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink