2 definiții pentru pișpăitură
Explicative DEX
pișpăitură sf [At: ZANNE, P. VIII, 301 / P: ~pă-i~ / Pl: ~ri / E: pișpăi + -tură] (Îvr) Pișpăit.
Arhaisme și regionalisme
pișpăitură, pișpăituri, s.f. (înv.) șoaptă veninoasă (la urechea cuiva); pișpăit, cleveteală, intrigăraie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pișpăitură
pișpăitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||