PETULÁNT, -Ă, petulanți, -te, adj. (Livr.) Care manifestă sau trădează o ardoare exuberantă (bruscă și adesea dezordonată); p. ext. îndrăzneț, temerar. – Din fr. pétulant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PETULÁNT ~tă (~ți, ~te) livr. (despre persoane) Care manifestă ardoare impetuoasă. /<fr. pétulant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PETULÁNT adj. Care manifestă o ardoare exuberantă; vioi, zburdalnic. [< fr. pétulant, cf. lat. petulans – viu, impetuos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PETULÁNT adj. vioi, zburdalnic; tumultuos. (< fr. pétulant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PETULÁNT adj. v. brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

petulánt adj. m., pl. petulánți; f. sg. petulántă, pl. petulánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink